Cum să ȋţi iei copilul din faţa televizorului?

Ţi se pare că cei mici au uitat cum arată grădina sau parcul de peste drum? Conversaţiile lor prind replici din emisiuni tv şi programul de saptămâna viitoare se stabileşte ȋn funcţie de programul tv? Şi marea ȋntrebare – sunt copiii tăi lipiţi de televizor tot timpul? Dacă da, este timpul să preiei controlul şi să le dai o nouă perspectivă asupra vieţii, care nu se ȋnvârte ȋn jurul unei cutii.

Paşi

 

Spune-le copiilor că statul la televizor ȋncontinuu s-a terminat. Explică-le că s-a ajuns la punctul ȋn care alte activităţi sunt neglijate. Apoi spune-le că timpul la tv va fi porţionat de acum ȋncolo. Vor exista smiorcăieli, certuri şi raţionalizările lor inteligente, tipice copiilor. Dar ţine-te ferm pe poziţie – timpul petrecut ȋn faţa televizorului trebuie tăiat!

 

Dezvoltă un program de reducere al timpului petrecut ȋn faţa televizorului. Ȋmpreună cu copiii tăi puneţi la cale timpul acordat televizorului. Ia programul tv.  şi ȋntreabă-i ce emisiuni ȋndrăgesc cel mai mult. Apoi spune-le că acelea vor fi singurele pe care le vor urmări. De asemenea, ia ȋn considerare şi o limită de timp de 1-2 ore pe zi (sau mai puţin, ȋn special ȋn timpul săptămânii) şi nimic mai mult. Dacă sunt mai multe emisiuni decât orele alocate, copiii vor fi nevoiţi să aleagă.

 

Opreşte televizorul. Lasă televizorul aprins doar când vă uitaţi la o emisiune. Nu ȋl lăsa să funcţioneze ca zgomot de fundal. Ȋi va distrage pe copii şi ȋi va atrage chiar dacă emisiunea nu este una care i-ar fi interesat iniţial.

 

Dezintoxicare pentru ȋntreaga familie. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi. O masură drastică ar fi să renunţe toata familia la tv. Dă televizorul unui prieten să ȋl ţină pentru o saptămână, până la o luna, timp ȋn care familia se dezintoxică şi reȋnvaţă ce obişnuiau să facă ȋnainte ca televizorul să fi fost inventat. J

 

Fără internet. Nu vă ȋndreptaţi spre internet, jocuri video sau altă sursă de divertisment electronic. Ȋn schimb, scoateţi jocurile de societate, cărţile de joc şi puzzle-urile ca să vă jucaţi ȋmpreună, ca o familie.

 

Scoate televizorul din dormitorul copilului. Faptul că televizorul ȋi ţine pe copii ocupaţi cât ȋţi faci treburile nu ȋnseamnă că trebuie să existe ȋn permanenţă un televizor ȋn camera copilului. Dormitoarele sunt pentru linişte şi odihnă, stări pe care televizorul nu se insuflă.

 

Nu ţine un tv/dvd/video ȋn maşină. E uimitor cât de mulţi părinţi se bazează pe un dvd sau video ȋn maşină pentru a-i ţine pe copii cuminti/tăcuţi. Drumeţiile cu maşina sunt un moment minunat pentru copii  să deseneze, să citească, să se joace cu Barbie sau roboţei, să vorbească cu părinţii, să asculte muzică sau pur şi simplu să se uite pe geam la ȋmprejurimi. Copiii nu trebuie să aibă o sursă continuă de divertisment.

 

Oferă alternative. Copiii ȋnvaţă despre lumea lor ȋn fiecare zi. Asigură-te că majoritatea lucrurilor pe care le ȋnvaţă vin din experienţele personale şi nu pentru ca le-au aflat de la tv. Pentru a-i asista ȋn propria explorare şi a le menţine curiozitatea oferă o gama de activităţi alternative, cum ar fi:

  • Proiecte ştiinţifice (vulcani ce erup, magneţi, modele 3d, etc.);
  • Material pentru desenat, plastilină;
  • Jocuri de societate, cărţi de joc, lego, etc.;
  • O bună bibliotecă de cărţi pentru copii potrivite vârstei şi pe teme cât mai variate;

 

Ȋncurajeaza activităţi sportive şi ȋn aer liber. Păstrează o rezervă buna de mingi, rachete, fluturaşi de badminton, corzi de sărit, biciclete, triciclete şi altele. Mergeţi ȋn parc, la piscine sau pe terenul de fotbal şi fiţi activi ȋmpreună.

 

Mergeţi ȋmpreună p-afară. Vizitaţi muzee, parcuri, centre ştiinţifice, grădini zoologice, parcuri de distracţii, cinema, la plajă – oriunde sunt departe de tv. Mergeţi cu trenul. Ajutaţi ȋn programe de voluntariat. Faceţi o varietate de lucruri care ȋi ȋncurajează pe copii să exploreze lumea şi să vadă, simtă, guste, miroasă şi să audă ei ȋnşişi, simţuri pe care televizorul nu poate niciodata sa le stimuleze cu adevarat sau să le reproducă.

 

Răsplăteşte respectarea programului de reducere a timpului petrecut ȋn faţa televizorului. Când acesta devine rutină şi copiii se uită mai puţin la tv (doar timpul alocat), ȋntăriţi-le această schimbare a atenţiei cu recompense. Ele pot fi bazate pe activităţi, cum ar fi mersul ȋn parcul de distracţii sau la teatru sau pot fi material, de exemplu haine noi, cărţi sau cd-uri.

 

Fii un exemplu bun. Nu mai e nevoie să spun că şi comportamentul tău contează. Ce faci tu le va arata copiilor ce e bine să facă. Uită-te şi tu mai puţin la tv, scoate-ţi televizorul din dormitor, participă ȋn activităţile copiilor, practică sport. Nu doar că vei fi un exemplu bun pentru copiii tăi, dar ȋţi vei face şi ţie un bine.

 

Ponturi

 

  • Fără tv pentru copiii sub vârsta de 2 ani. Televizorul nu trebuie să ȋnlocuiască ce ȋnvaţă despre lumea ce ȋi ȋnconjoară.
  • Ȋntre una şi doua ore pe zi pentru copii peste 2 ani. O regula bună şi pentru adulţi.
  • Nu ȋnlocui televizorul cu calculatorul sau jocurile video. Dacă permiţi asta, practic le oferiti o altă dependenţă.
  • Faptul ca nu ȋi laşi pe copii la tv poate fi un mod de a economisi bani. Pentru că ei sunt foarte atraşi de reclamele tv, fără reclame ei nu ȋţi vor mai cere lucruri pe care le vad la tv. Expunerea redusă a copiilor la reclame va avea multe beneficii pentru copiii tăi: reducerea dorinţei şi a impulsului de a mânca junk food sau dulciuri, reducerea dorinţei de a cumpara cele mai recente jucării.

Alte articole pe aceeasi tema

Vitaminele din grupul B

Vitaminele din grupul B

Este bine sa suplimentam din proprie initiativa aportul de vitamine din grupul B administrand medicamente care le contin?

Cine suntem noi?

Cine suntem noi?

Un grup entuziast, care incearca lansarea unui concept inedit, adica o instruire, credem noi, cu eficienta a tinerilor parinti.

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Fiecare bebelus venit pe lume este diferit de ceilalti, cu infatisare si comportament propriu. Fiecare copil are un ritm propriu al dezvoltarii. Cu toate acestea, cand trebuie sa ne ingrijoram in ceea ce priveste dezvoltarea psihomotorie?