Divorţul părinţilor pe înţelesul copilului

Una din cele mai profunde traume prin care poate trece un copil este fără doar şi poate cea a divorţului părinţilor iar pe lângă acest fapt, fără voia lor, micuţii devin şi victime colaterale ȋn războiul dintre cei doi părinţi.

Toată această aventură trebuie să fie tratată cu maximă delicateţe, rezolvarea găsindu-se în comunicarea dintre cei doi părinţi, fără a implica prea mult copiii. În definitiv, aceste fiinţe nevinovate ar trebui să ştie  că au parte de iubirea neţărmuită a părinţilor.

 

Cum le spunem copiilor despre divorţ?

 

Un divorţ poate fi un adevărat tăvălug emoţional, plin de sentimente negative, din care copiii nu înţeleg nimic. Părinţii sunt cei care pot face lumină în toată această nebuloasă, mama şi tata divorţează unul de celălalt, şi nu de copii. Aceştia au nevoie să ştie că toată această tevatură  nu se întâmplă din cauza lor, nu sunt ei vinovaţi de separarea părinţilor. Dacă  li se explică cu calm şi dragoste întreaga situaţie cei mici vor reusi să treacă mai uşor peste acest eveniment. Chiar dacă vor interveni nenumărate schimbări in viaţa lor (schimbarea domiciliului sau a şcolii) copiii trebuie să conştientizeze faptul că părinţii îi vor sprijini ca şi până acum. Astfel spus, comunicarea dintre cele două părţi implicate (părinţi şi copii) trebuie să fie sinceră şi naturală, cei mici nu ar trebui subestimaţi, uneori înţeleg mai mult şi mai bine decât am crede.

 

Cum putem ajuta copiii să treacă peste divorţ?

 

O atitudine deschisă şi pozitivă faţă de propriul copil, într-o situaţie de acest gen este cea mai bună abordare pe care o poate avea un părinte. Un divorţ este până la urmă o experinţă tristă şi confuză, iar răutăţile pe care mama şi tata şi le aruncă unul altuia nu fac decât să adauge şi mai mult stres întregii probleme. Copilul îşi iubeşte ambii părinţi la fel, de aceea nu ar trebui în nici un caz implicat în certurile părinţilor, el nu este o monedă de schimb ce poate fi folosită după bunul lor plac. Astfel spus, părinţii îi vor încuraja pe cei mici să spună ce simt, să îşi exprime mai bine emoţiile, iar divorţul nu va mai părea atât de meschin. Un părinte preocupat îşi va asigura copilul că până la urmă lucrurile se vor linişti şi vor intra pe un făgaş normal. De asemenea, stabilirea unei rutini în cel mai scurt timp va fi extrem de benefică pentru cel mic, oferindu-i un sentiment de siguranţă. Nu sunt de neglijat nici şedinţele de psihoterapie, atunci cănd observăm schimbări majore în comportamentul copilului (devine apatic, nu se poate concentra, are probleme de somn sau devine violent cu alţi copii). Cu cât îi vom acorda mai multă atenţie şi interes cu atât va fi mai scurt procesul de vindecare.

 

Implicarea ambilor părinţi în viaţa copilului trebuie să fie deplină, iar divergenţele lăsate la o parte. Sănătatea emoţională şi fizică primează atunci când este vorba despre micuţ. Mama şi tata nu au voie să facă din propriul lor copil un pion în acest ”război al divorţului”. Mai presus de toate  acestea el are nevoie să fie asigurat că nu este responsabil de separarea părinţilor, dar şi de faptul că iubirea lor va fi aceeaşi ca şi până acum.

 

 

Scris de: Asolomii Roxana

 

Alte articole pe aceeasi tema

Vitaminele din grupul B

Vitaminele din grupul B

Este bine sa suplimentam din proprie initiativa aportul de vitamine din grupul B administrand medicamente care le contin?

Cine suntem noi?

Cine suntem noi?

Un grup entuziast, care incearca lansarea unui concept inedit, adica o instruire, credem noi, cu eficienta a tinerilor parinti.

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Fiecare bebelus venit pe lume este diferit de ceilalti, cu infatisare si comportament propriu. Fiecare copil are un ritm propriu al dezvoltarii. Cu toate acestea, cand trebuie sa ne ingrijoram in ceea ce priveste dezvoltarea psihomotorie?