Informaţii corecte despre alăptare

Alăparea este unanim considerata de medici ca fiind modul cel mai sănătos de alimentare a nou-născuţilor. Alăptarea exclusivă, cel puţin până la vârsta de 6 luni, dar şi continuarea ei ȋn paralel cu ȋnceperea diversificării reprezintă cea mai bună alimentaţie pentru un copil.

Realizarea unei secreţii lactate bogate este ȋn principal rezultatul unei solicitări suficiente din partea copilului. Frecvenţa alăptării trebuie să fie la cerere şi poate să ajungă până la 12-15 ori pe zi. Este obligatoriu să alternezi sânul oferit la ȋnceputul alăptării şi să nu limitezi durata suptului la fiecare sân.

 

Alăptarea ȋnseamnă participarea mamei şi a copilului, aşadar fiecare dintre cei doi participanţi poate să solicite suptul. Dacă un copil doreste sa sugă din nou la un interval mai mic de două ore faţă de masa precedentă, acest lucru trebuie să fie permis de mamă. De asemenea, dacă mama resimte o angorjare mamară (umplere excesiva a sânilor cu lapte) atunci când intervalul dintre supturi este mai mare de patru ore, se acceptă ca mama să itiţieze un supt.

 

Se consideră că un sugar primeşte suficient lapte de la sân dacă udă mai mult de şase scutece ȋn 24 de ore, creşte minim 500 de grame pe lună şi este mulţumit, adică doarme liniştit după alăptare.

 

Pentru ca totul să meargă ca pe roate, imediat după ce nasti, personalul medical iţi va aduce copilul la sân. Mai exact, iniţierea alăptării se va face in prima oră după naştere.

 

Avantajele alăptării pentru copil

 

  • Creşterea şi dezvoltarea optime
  • Susţinerea dezvoltării si maturizării sistemului imunitar al copilului
  • Protecţia contra infecţiilor (otite, amigdalite şi infecţii ORL, boli diareice)
  • Protectie ȋmpotriva dezvoltării alergiilor
  • Diminuarea riscului de aparitie a diabetului zaharat
  • Dezvoltarea normală a sistemului osos
  • Scăderea riscului de apariţie a obezităţii
  • Diminuarea riscului de apariţie a tulburărilor metabolismului şi a afectiunilor cardiovasculare

 

Avantajele alăptării pentru mamă

 

  • Alăptarea consolidează legura afectivă naturală dintre mamă şi copil
  • Hormonul secretat ȋn timpul alăptării contribuie la retragerea uterului, reducând sângerările după naştere şi deci amenoreea (lipsa menstruatiei)
  • Altarea scade riscul aparitiei cancerului la sân şi ovarian
  • Laptele matern este cel mai comod şi mai ieftin mod de alimentaţie – este mereu la ȋndemână şi la temperatură optimă

 

Conţinutul laptelui matern

 

Primele zile după naştere – colostrul reprezintă un lichid gi gros. Conţine o cantitate mare de proteine, o cantitate mare de fibre prebiotice, lipide, imunoglobulină şi anticorpi.

Copilul trebuie să beneficieze neaparat de colostru!

De la 3-5 zile de la naştere până ȋn ziua a 14-a – laptele de tranziţie, care contribuie la adaptarea tractului digestiv al nou-născutului la laptele matur.

Din ziua a 14-a – laptele matur. Compoziţia laptelui matern matur corespunde optim cerinţelor copilului.

 

Cele mai importante componente ale laptelui matern din punct de vedere cantitativ sunt proteinele, lipidele şi glucidele. Principalul glucid din laptele matern este lactoza. Ȋn afară de lactoză, laptele matern mai conţine oligozaharide care nu sunt digerate de intestinul subţire şi joacă un rol mportant ȋn cresterea şi dezvoltarea aşa-numitelor bacterii „prietenoase”. Aceste oligozaharide sunt denumite şi probiotice (hrană pentru bacteriile prietenoase care se găsesc ȋn flora intestinală a copilului). Ȋn laptele matern sunt prezente şi alte componente care ajută copilul să-şi contruiască propria imunitate ȋn primele luni de viată. Acestea sunt, de exemplu, acizii graşi polinesaturaţi (din grupa Ω-3 şi Ω-6), cu rol ȋn evoluţia reacţiilor inflamatorii, şi nucleotidele, importante si pentru sinteza şi maturizarea celulelor sistemului imunitar. Ȋn afară de acestea, laptele matern conţine vitamine, microelemente, enzime, hormoni şi o serie de substante cu rol ȋn apărarea imunitară precum anticorpi si enzime cu tol important pentru pentru iniţierea digestivă.

 

Laptele de vacă nu este potrivit pentru sugari! Ȋn comparaţie cu laptele de vacă, laptele matern este mai uşor digerabil, are un conţinut mai mic de proteine si un raport zer/cazeină mai avantajos, ceea ce solicită mai puţin rinichii incomplet dezvoltati. Laptele matern conţine, de asemenea, mai mulţi acizi graşi polinesaturaţi importanţi pentru creşterea si dezvoltarea creierului şi mai puţine săruri minerale.

 

Reţine! Nu există expresia „ laptele tău nu e bun”!

Mamele au deseori impresia că au puţin lapte pentru copiii lor sau că laptele este „prea slab” si pun la ȋndoială compoziţia lui. Asta se ȋntâmplă cel mai frecvent ȋn perioada asa numitelor salturi de crestere, ȋntre vârsta de 3 si 6 saptămâni si, de asemenea, ȋn jurul vârstei de 3 si 6 luni, când dintr-o datere mai mult lapte. Ȋnsă durează un timp până ce formarea laptelui se adaptează la nevoile copilului.

Nu trebuie suplimentată alimentaţia copilului cu formulă de lapte, ci trebuie pus copilul mai des la sân pentru câteva zile.

Laptele matern este cel mai bun pentru copil. Chiar dacă există perioade ȋn care copilul refuză sânul, nu renunţa să ȋl alăptezi.

Alte articole pe aceeasi tema

Vitaminele din grupul B

Vitaminele din grupul B

Este bine sa suplimentam din proprie initiativa aportul de vitamine din grupul B administrand medicamente care le contin?

Cine suntem noi?

Cine suntem noi?

Un grup entuziast, care incearca lansarea unui concept inedit, adica o instruire, credem noi, cu eficienta a tinerilor parinti.

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Dezvoltarea psihomotorie a copilului

Fiecare bebelus venit pe lume este diferit de ceilalti, cu infatisare si comportament propriu. Fiecare copil are un ritm propriu al dezvoltarii. Cu toate acestea, cand trebuie sa ne ingrijoram in ceea ce priveste dezvoltarea psihomotorie?