Program alimentar strict sau “oricand, orice, numai sa manance”?

Copilul de 1-3 ani trebuie să aibă un program de alimentaţie, suficient de flexibil, dar cu o anumită rutină, pentru a crea obişnuinţe sănătoase; încercând să capete autonomie, copilul poate să manifeste rezistenţă faţă de reguli şi program, să arunce mâncarea oferită , să spună „nu!” pentru a controla anturajul;

In această perioadă, din dorinţa de a alimenta copilul chiar şi dacă refuză, apare comportamentul de a-i oferi alimente pe care şi le doreşte (mai ales dulciuri), la orice oră („pentru că nu a mâncat supa la prânz”), sau există riscul de a intra într-un conflict pe teme de alimentaţie – ambele aceste atitudini pot avea efecte negative – fie prin exces caloric, fie prin refuzul sistematic al meselor – ca formă de comunicare.

 

Părinţii (şi bunicii!!) trebuie să fie flexibli, dar fermi, să nu ofere alimente dulci în completare sau în loc de masă, să aştepte până când copilul cere de mâncare şi atunci să îi ofere ceea ce este bun şi sănătos, să prepare pentru întreaga familie alimente sănătoase, pentru a putea dezvolta un model alimentar corect, să nu se certe sau să nu certe/pedepsească copilul  pentru că astăzi a refuzat căniţa cu lapte sau unul dintre felurile de mâncare, să urmărească în continuare, cu un specialist, curba de creştere şi dezvoltare, criteriu obiectiv al calităţii alimentaţiei.

 

Copilului mic şi prescolar trebuie să i se ofere o cantitate de alimente puţin mai mica decât ceea ce consideră părintele că ar fi indicat, permiţându-se copilului să mai ceară dacă i-a placut un anumit aliment. Este de preferat ca alimentele să fie prezentate separat (decât în amestecuri). Copilul nu trebuie „forţat” să mănânce sau culpabilizat pentru că nu poate mânca tot din farfurie, sau pentru că nu îi place un anumit aliment. Hrana poate fi făcută amuzantă (folosind bucatele pentru a orna farfuria, inventând povestioare amuzante).

Rămâne valabil principiul alimentaţiei echilibrate în nutrienţi, cu folosirea tuturor grupelor principale de alimente :

 

  • Lapte  şi  produse din  lapte  (iaurt,  brânzeturi nu  foarte  sărate  şi  nici  excesiv  de  grase, smântână) - 2-3 porţii/zi (1/2-3/4 căniţă);
  • Carne şi produse din carne  2 porţii/zi (evitarea mezelăriei şi a grasimilor animale, precum şi a amstecurilor picante) – pui, vită, peşte alb dezosat – preparate simplu şi sănătos (fiert- fript, fără adaos de grăsime, perişoare în ciorbă, perişoare cu sos alb, budinci cu carne mixată şi legume de sezon);
  • Fructe şi legume: 2-3 porţii/zi ( 1/2 căniţă);
  • Pâine integrală şi cereale integrale (4 porţii/zi – orez, cereale integrale, paste făinoase ca fel de mâncare – ocazional şi cu adaos de brânzeturi, carne mixată).

 

Momentul şi modul alimentaţiei sunt importante pentru copil şi familia sa; dacă pauzele dintre mese sunt prea mari, copilul poate experimenta foame intensă, nervozitate, disconfort abdominal. Dacă alimentele sunt administrate la intervale prea scurte de timp, cu gustări hipercalorice între mese, copilului nu îi mai este foame la ora mesei şi poate să refuze alimentele. De evitat hidratarea cu băuturi dulci şi carbo-gazoase (de fapt, contraindicate copiilor); hidratarea ideala se realizează cu apă sau suc natural de fructe proaspăt stors în casa ( 1/2 căniţă); copiii care beau 1-2 sticle de „suc”, ceai îndulcit, compot, băuturi dulci carbo-gazoase, vor manifesta mai frecvent inapetenţă, nervozitate, iritabilitate, creştere  staturo-ponderata încetinită  („sindromul băuturilor dulci”)  sau  tulburări nutriţionale  prin exces (obezitate).

 

Programul teoretic al meselor poate cuprinde:

 

  • Mic dejun: masă importantă, cu necesar caloric mai mare.
  • Gustarea de dimineaţă.
  • Masa de prânz: masa principală, cu necesar proteic.
  • Gustarea de după-amiază.
  • Masa de seară – nu foarte complicată, nu excesiv de calorigenă, dar nici restrictivă (ca în cazuladulţilor cu excese ponderale care intenţionează să piardă în greutate): nu trebuie să uităm că un copil este în curs de creştere şi dezvoltare – procesele de sinteză şi dezvoltare tisulară, osoasă, musculară, cât şi activitatea cerebrală, necesită un aport adecvat de nutrienţi, atât calitativ, cât şi cantitativ.

 

Gustările nu ar trebui să fie cele tradiţional promovate prin media (chipsuri, prăjiturele sau dulciuri concentrate) – acestea fiind în general ne-sănătoase si moderat „adictive”. Unele alimente mai indicate pentru a fi oferite copilului mic ca gustari sunt: cubuleţe de brânză topită, budinci uşoare, biscuiţi simpli  sau  cu  gem,  sucuri  de  fructe  proaspăt  stoarse  (portocale,  măr),  fructe  (banane,  piersici, portocale, mandarine, salată de fructe fără sâmburi şi tăiate cubuleţe), cereale cu lapte sau iaurt; mai rar copiii acceptă ca gustare legumele. Chiar şi un snadwich cu pâine integrală, brânză, caşcaval, este o gustare mai bună decât un baton de ciocolată. „Merendinele” industriale (prăjiturelele umplute cu ciocolată), chiar dacă sunt „special pentru copii”, trebuie administrate ocazonal şi cu prudenţă (au tendinţa de a fi prea dulci şi conţin aditivi pentru conservarea produsului).

 

Dacă familia este invitată la masă sau ia masa în oraş, aceasta nu trebuie să fie un stress pentru copil şi nici pentru părinţii săi; nu va fi obligat copilul să mănânce tot ceea ce mănâncă ceilalţi, nu va fi comparat cu alţi copii de alte vârstă („ia te uita, Gigel a mâncat tot!”- este remarca percepută extrem de neplăcut de către orice copil), vor fi comandate sau alese numai alimentele pe care copilul le doreşte şi le  poate mânca, într-o cantitate rezonabilă şi fără presiuni psihologice. Sunt  de  evitat alimentele de tip fast food cu exces de grăsime şi calorii, precum şi obiceiul de a mânca în fiecare zi dulciuri concentrate (prăjituri, torturi, ciocolată şi alte batoane hipercalorice).

Referinta

 

Alte articole pe aceeasi tema

Sa vorbim despre vitamine

Sa vorbim despre vitamine

Vitamine sunt substante organice necesare in cantitati mici pentru buna functionare a organismului. Cum isi poate procura organismul copilului cantitatea necesara, optima din alimentatie aflati in continuare.

Vitamina A

Vitamina A

Vitamina A este vitamina esentiala pentru imunitatea organismului. Despre sursele alimentare si cand este necesara suplimentarea medicamentoasa puteti citi in articolul urmator.

Vitaminele din grupul B

Vitaminele din grupul B

Este bine sa suplimentam din proprie initiativa aportul de vitamine din grupul B administrand medicamente care le contin?